„Liberalii numără ideile, nu oile”, spunea în urmă cu aproape doi ani Călin Popescu Tăriceanu, cu referire la intrarea lui Gigi Becali în partid. Remarcabilă și, totodată, inspirată replică la „becalizarea” PNL, cu aportul decisiv al lui Crin Antonescu. În pofida opoziției, Tăriceanu nu părăsea partidul la acea vreme. Probabil nu credea că e cazul ca, pe lângă idei, să mai numere partide și chiar neveste, în timp ce alții numărau oi. Avea pe atunci trei partide în CV și patru neveste. Acum a ajuns la patru partide (unul în formare) și cinci neveste.
N-a plecat la acea vreme, probabil fiindcă PNL se pregătea să ajungă la putere, așa cum s-a și întâmplat, de altfel. În schimb, Tăriceanu a plecat în momentul în care PNL s-a retras de la binefacerile puterii. Un gest mai mult decât surprinzător. Fiindcă, orice s-ar spune despre Tăriceanu, era (sau părea) un liberal pur-sânge. (Și partidele pe care le-a mai frecventat, PNL-AT și Noul Partid Liberal tot de sorginte liberală erau.) Provenea dintr-o veche familie liberală, cu un tată vitreg (Dan Amedeo Lăzărescu) liberal de marcă, cu o carieră umbrită însă de colaborarea cu Securitatea.
În fine, față de ciudații care populează scena politică, Tăriceanu avea ștaif, avea ținută și eleganță în comportament și limbaj. Nu are sclipirea oratorică a lui Antonescu, dar nu recurge nici la glumițele de spatele blocului ale lui Ponta. Mai mult, a fost un bun premier, e drept fiind favorizat și de climatul economic mondial. Nu știu ce ar fi făcut însă în perioada pe care a gestionat-o Emil Boc.
Toate acestea însă au fost șterse cu buretele de comportamentul din ultima perioadă al lui Tăriceanu. Ura ascunsă și invidia la adresa lui Crin Antonescu parcă i-au luat mințile. Fostul premier și președinte al PNL a ajuns, într-un fel absolut halucinant, un fel de argat la curtea PSD. Pentru o trecătoare funcție de președinte al Senatului și în iluzoria speranță într-o candidatură la președinție, Tăriceanu va fi nevoiut de acum încolo să percuteze la poruncile lui Zgonea, Mazăre, Vanghelie sau mai știu eu ce baron PSD-ist. Că de ordinele lui Ponta se pare că ascultă de mai multă vreme. El, care a reușit să stea drepți în fața lui Traian Băsescu, în perioada în care toată lumea îi stătea la picioare, să ajungă acum să danseze după cum îi cântă Oprișan, Nicușor Constantinescu sau alți penali roșii!
Înaintând în vârstă, cei mai mulți dintre oameni devin mai înțelepți. Odată cu vârsta, cei mai mulți dintre oameni devin mai buni, mai chibzuiți. Tăriceanu nu face parte din această categorie de oameni. Din păcate pentru fostul liberal, el îmbătrânește urât, plin de ranchiună și pizmă. (sursa foto: www.stiripesurse.ro)
Comentarii prin facebook