După foarte multă vreme de indiferență a clasei politice față de cum își face presa meseria, unul dintre membrii Legislativului, uneperistul timișorean Ion Răducanu, a readus în discuție problema igienizării mass-media printr-o lege a presei. Altădată aș fi suflat în iaurt și aș fi respins o astfel de idee, pe motiv că e mai bine să nu dai putere de decizie unor parlamentari cu intenții și pregătire îndoielnice spre potențiale abuzuri în domeniul reglementării media. Dacă vreți, ca și în cazul legării poliției de mâini și de picioare în fața agresorului cu drepturi europene, de-a ajuns cetățeanul nostalgic după brațul dur al legii, și în cazul exercitării meseriei de journalist, politicul s-a ferit să deranjeze presa cu legi ce ar putea fi interpretate că ar limita libertatea de exprimare. S-a ajuns în situații evident anormale, în care un anume trust de presă dictează politici, timorează, șantajează, totul la pachet în numele unor drepturi democratice.
Cătălin Tolontan, redactor șef al Gazetei Sporturilor, publicație membră a grupului Intact, a spus recent trecute că „ceea ce face Antena 3 este propagandă, nu presă”. O astfel de recunoaștere venită din partea unui reper al presei scrise, autorul anchetelor care i-au legat de gratii pe Gică Popescu, Giovani și Victor Becali, Copos, Borcea, plus condamnarea ex-ministrului Monica Ridzi, reprezintă în mod evident mai mult decât părerea unui politician. Fie că este vorba de un politician supărat din opoziție, unul exaltat de la putere sau despre deputatul UNPR de Timiș Ion Răducanu, cel care a spus și el că tot ce se întâmplă acum cu Antena 3 nu seamănă nicicum a îngrădire a dreptului de liberă exprimare. Concluzie evidentă pentru orice om de bun simț și bună credință, care nu făcea parte din aparatul de propagandă PSD și statul de plată ale lui Dan Voiculescu.
În vreme de război, propaganda era proprietate de stat. Nu oricine putea dicta felul în care va fi ridicat moralul populației prin povești de vitejie sau cum va fi manipulat adversarul de pe front. În vreme de pace avem democrație și lumea nu funcționează după aceleași legi marțiale. Însă nu trebuie să fim orbi la cine, ce și mai ales cum creează opțiuni electorale, cum se demoralizează artificial un popor sau cum i se vinde un rahat ambalat cât de poate de frumos. În mediul comercial, o astfel de falsă publicitate este și în prezent sancționată, iar inducerea de psihoze de natură sectantă, de exemplu, în grupuri largi de oameni ar putea atrage atenția SRI. De frica termenilor, o întreagă clasă politică a fost cuprinsă de frisoane când Băsescu vorbea în CSAT de siguranța statului și manipulare prin mass-media. Acum subiectul a ajuns în gura tuturor, chiar și a revoluționarilor pro-PSD de la Timișoara, care cer intervenția CNA și chiar a SRI.
Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună Ion Răducanu când inițiază reglementarea activității presei este dacă problema este suficient rezolvată prin apariția unei legi. Cu siguranță CNA are și acum lege pentru ce mizerii fac Antena 3 ori Mircea Badea în direct, dar fără sancțiuni o legea devină inutilă. Apoi, ce penalitate poți da unei industrii de propagandă? Dacă amendezi în mod repetat cu zeci de mii de euro un post ce joacă după regulile pieței, te poți aștepta ca pedeapsa să rezolve problema eticii profesionale, trecându-se prin contabilitatea firmei. Dar dacă televiziunea în sine nu este parte a presei, ci este ditamai departamentul propagandistic al unui partid sau extensia civilă a unui serviciu secret, ce valoare mai are o astfel de amendă, când datoriile unei structuri politice aflate la guvernare se ridică la aproape zece milioane de euro? Atâta vreme cât Victor Ponta regretă că nu a mărșăluit în solidar cu „confiscata” Antenă 3 și condamnatul ei patron, o lege a presei nu va descuraja în niciun fel abuzurile, cu atât mai puțin cel al libertății de exprimare a minciunilor fără limite, la orice oră din zi și din noapte.
Citeam zilele trecute că până și teroriștii au supărărilor lor când e vorba de imagine. Cică Al Qaida s-a arătat foarte deranjată de imaginea atroce asumată de Statul Islamic în campania din Irak și Siria, arătându-se afectată de publicitatea negativă făcută de ISIS terorismului din Orientul Mijlociu.
Comentarii prin facebook